Moyes Un bilet pentru Paris

1. Auflage 2019
ISBN: 978-606-33-4173-1
Verlag: Litera Media Group
Format: EPUB
Kopierschutz: 0 - No protection

E-Book, Romanian, 272 Seiten

Reihe: Blue Moon

Nell are douazeci ?i ?ase de ani ?i nu a fost niciodata la Paris. De fapt, nu a fost plecata niciodata într-un weekend romantic, niciunde. Sa calatoreasca în strainatate nu e ceva ce ar face în mod obi?nuit. Dar când iubitul ei nu apare pentru minivacan?a planuita, Nell are ocazia sa le dovedeasca tuturor - inclusiv sie?i - ca via?a poate oferi întotdeauna surprize. Singura în Paris, Nell î?i descopera o latura pe care nu ?i-o cuno?tea: aceea de fiin?a independenta ?i îndraznea?a. Ar putea deveni acest weekend cel mai aventuros din via?a ei? Amuzanta, fermecatoare ?i irezistibila, Un bilet pentru Paris este o carte care nu-i va dezamagi pe fanii lui Jojo Moyes.
'O poveste de dragoste de moda veche...E ca ?i cum Moyes ar fi facut o rezervare pentru o vacan?a ?i ne ia cu ea. La Paris. Amour!'
USA Today
'O doza de romantism parizian prin intermediul unui personaj fermecator.'
People Magazine
'O fantezie încântatoare, o carte care se poate citi u?or într-un weekend, cu sau fara un pahar cu vin.'
Miami Herald
Jojo Moyes este autoarea bestsellerurilor Înainte sa te cunosc, Dupa ce te-am pierdut, Eu, si totusi alta, Fata pe care ai lasat-o în urma, Ultima scrisoare de dragoste, Un barbat si o femeie, În cautarea unui destin si Silver Bay.

Autoren/Hrsg.

Moyes, Jojo

Leseproben

Un bilet pentru Paris 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 ?ase luni mai târziu Printre postari Iubire de dupa-amiaza Pasarea din mâna Pantofi din piele de crocodil Jafuri armate Luna de miere la Paris 1. Paris, 2002 2. Paris, 1912 3. 2002 4. 1912 5. 2002 6. 1912 7. 2002 Paltonul de anul trecut Treisprezece zile cu John C Margot Lista pentru Craciun Mul?umiri Paris for One and Other Stories Jojo Moyes Copyright © 2017 Jojo’s Mojo Ltd Editura Litera O.P. 53; C.P. 212, sector 4, Bucuresti, România tel:[phone]; e-mail: [e-mail] Ne puteti vizita pe www.litera.ro Un bilet pentru Paris Jojo Moyes Copyright © 2018 Grup Media Litera pentru versiunea în limba româna Toate drepturile rezervate Editor: Vidra?cu ?i fiii Redactor: Mariana Petcu Corector: Catalina Calinescu Coperta: Flori Zahiu Tehnoredactare si prepress: Ofelia Co?man Seria de fictiune a Editurii Litera este coordonata de Cristina Vidra?cu Sturza. Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a României MOYES, JOJO Un bilet pentru Paris / Jojo Moyes; trad. din lb. engleza: Graal Soft. – Bucure?ti: Litera, 2018 ISBN 978-606-33-3070-4 ISBN EPUB 978-606-33-4173-1 I. Bulat, Manuela (trad.) 821.111 Pentru mama, Lizzie Sanders Un bilet pentru Paris 1 Nell î?i trage geanta pe banca de plastic din gara ?i se uita la ceasul de pe perete pentru a optzeci ?i noua oara. Privirea i se îndreapta spre u?ile zonei de securitate, care se deschid. O alta familie, care clar se îndreapta spre Disney, intra în holul de la plecari – un carucior de bebelu?, copii care ?ipa ?i parin?i care au stat treji prea mult timp. În ultima jumatate de ora, inima i-a batut cu putere, o senza?ie de rau accentuându-i-se în piept. – Va veni. Sigur va veni. Înca mai are timp sa vina, murmura ea în surdina. – Trenul 9051 catre Paris va pleca de la peronul doi, peste zece minute. Va rugam sa va îndrepta?i catre peron. Nu uita?i sa va lua?i toate bagajele. Î?i mu?ca buza, apoi îi trimite un alt mesaj – al cincilea. „Unde e?ti? Trenul e pe cale sa plece.“ Când plecase, îi trimisese doua mesaje, pentru a confirma ca se întâlneau la gara. Vazând ca nu-i raspunde, î?i spusese ca era la metrou ?i nu avea semnal. Mai târziu, îi trimisese un al treilea mesaj ?i un al patrulea. Apoi, în vreme ce sta în picioare ?i prive?te spre u?a, telefonul îi vibreaza în mâna, iar ei aproape ca i se înmoaie genunchii de u?urare. „Scuze, scumpo. Treburi la serviciu. Nu voi ajunge.“ De parca planuisera sa se întâlneasca undeva ?i sa bea rapid ceva. Prive?te neîncrezatoare telefonul. „Nu ajungi la timp pentru a lua acest tren? Sa te a?tept?“ Raspunsul vine câteva secunde mai târziu. „Nu, pleaca. Voi încerca sa prind un tren mai târziu.“ Este prea ?ocata pentru a fi furioasa. Ramâne nemi?cata în timp ce oamenii se ridica în jurul ei ?i î?i pun hainele, apoi tasteaza un mesaj. „Dar unde ne vom întâlni?“ El nu-i raspunde. „Treburi la serviciu.“ Este un magazin cu echipament pentru surf ?i scufundari. E noiembrie. Cât de aglomerat poate fi? Prive?te în jur de parca ar fi posibil sa fie o gluma. Ca ?i cum, în ciuda mesajelor, el avea sa se napusteasca pe u?i, cu zâmbetul lui larg, ?i sa îi spuna ca o tachinase (îi placea pu?in cam prea mult sa o tachineze). ?i avea s-o ia în bra?e, sa-i sarute obrazul cu buze reci din pricina vântului ?i sa-i spuna ceva de genul: „Doar nu credeai ca voi rata asta, nu-i a?a? Prima ta calatorie la Paris“. Însa u?ile de sticla ramân închise ferm. – Doamna? Trebuie sa va duce?i pe peron. Controlorul companiei Eurostar întinde mâna pentru a-i lua biletul. ?i, pre? de o secunda, ea ezita – „va veni?“ –, apoi se pomene?te în mul?ime, tragând dupa ea valijoara cu rotile. Se opre?te ?i tasteaza: „Atunci, ne vedem la hotel“. Coboara cu scara rulanta în vreme ce uria?ul tren intra duduind în gara. – Cum adica nu vii? Am planuit asta de o ve?nicie. Este excursia anuala a fetelor la Brighton. De ?ase ani, în primul weekend din luna noiembrie, s-au dus acolo – Nell, Magda, Trish ?i Sue –, fie înghesuite în vechiul 4×4 al lui Sue, fie cu ma?ina de la firma a Magdei. Evadau din cotidian vreme de doua nop?i în care beau, se distrau cu tipii care veneau sa-?i petreaca sfâr?itul de saptamâna fara companie feminina ?i încercau sa-?i revina din mahmureala cu mic dejunuri arse sau prea fierte, luate în ponositul hotel numit Brightsea Lodge, cu tencuiala exterioara crapata ?i decolorata ?i cu interiorul îmbâcsit de mirosurile de bautura ?i aftershave ieftin acumulate în multe decenii. Excursia lor anuala supravie?uise în ciuda a doi copii, a unui divor? ?i a unui caz de zona zoster (î?i petrecusera prima noapte distrându-se în camera de hotel a Magdei). Nimeni nu ratase nici una. – Ei bine, Pete m-a invitat sa merg cu el la Paris. – Pete te duce la Paris? Magda se holbase la ea de parca anun?ase ca se apucase sa înve?e rusa. Pete Pete? – Mi-a zis ca nu-i vine sa creada ca n-am fost niciodata acolo. – Eu m-am dus la Paris o data, cu ?coala. M-am ratacit în Luvru, iar cineva mi-a aruncat la toaleta un tenis, la un hostel pentru tineri, spuse Trish. – Eu am sarutat un baiat francez pentru ca semana cu tipul ala care iese cu Halle Berry. S-a dovedit ca, de fapt, era neam?. – Pete ala cu par? Pete al tau? Nu vreau sa fiu rea, doar ca am impresia ca e pu?in cam… – Ratat, rosti Sue îndatoritoare. – Nesuferit. – Idiot. – Este evident ca toate ne-am în?elat. Iata ca este genul de tip care o duce pe Nell în weekenduri romantice la Paris. Ceea ce e… ?ti?i voi. Grozav. Îmi doresc doar sa nu fi fost în acela?i weekend prelungit ca weekendul nostru prelungit. – Ei bine, odata ce am luat biletele… a fost dificil… murmura Nell fluturând o mâna ?i sperând ca nimeni nu avea sa întrebe cine cumparase acele bilete. Fusese ultimul weekend de dinaintea Craciunului în care existase un discount. Ea planuise excursia cu aceea?i minu?iozitate cu care î?i organiza documentele de la birou. Cautase pe internet cele mai bune locuri unde puteau merge, cautase pe TripAdvisor cele mai bune hoteluri ieftine, îl verificase pe fiecare pe Google ?i trecuse rezultatele într-un tabel. Se hotarâse pentru un loc de lânga rue de Rivoli – „curat, prietenos, foarte romantic“ – ?i rezervase o camera dubla executive pentru doua nop?i. Î?i imagina cum ea ?i Pete stateau îmbra?i?a?i într-un pat dintr-un hotel fran?uzesc ?i se uitau pe geam la Turnul Eiffel sau se luau de mâna într-o cafenea cu mese pe strada, unde comandasera croasan?i ?i cafea. Fantaza bazându-se pe fotografii, fara a ?ti precis ce se putea face într-un weekend la Paris, cu excep?ia lucrurilor evidente. La vârsta de 26 de ani, Nell Simmons nu plecase niciodata într-un weekend cu un iubit, asta daca nu punea la socoteala escalada montana cu Andrew Dinsmore. Insistase ca ei sa doarma în Miniul lui, iar când se trezise, Nell fusese atât de înghe?ata, încât nu-?i putuse mi?ca gâtul în urmatoarele ?ase ore. Mamei lui Nell, Lilian, îi placea sa spuna oricui o asculta ca Nell nu era genul aventuros. Nu era nici genul care calatorea, nici genul de fata care se putea baza pe înfa?i?area ei, iar acum, ocazional, daca mama ei credea ca Nell nu o putea auzi, zicea ca nu mai era nici prea tânara. Asta însemna sa cre?ti într-un ora?...