Quinn Reteaua Alice

1. Auflage 2019
ISBN: 978-606-33-4169-4
Verlag: Litera Media Group
Format: EPUB
Kopierschutz: 0 - No protection

E-Book, Romanian, 480 Seiten

Reihe: Blue Moon

1947. În haosul de dupa al Doilea Razboi Mondial, Charlie St. Clair, o studenta americana însarcinata, necasatorita ?i pe punctul de a fi alungata de propria familie, nutre?te speran?a disperata ca veri?oara ei iubita, Rose, care a disparut în Fran?a ocupata de nazi?ti în timpul razboiului, ar putea sa fie înca în via?a. Prin urmare, când parin?ii o trimit în Europa ca sa-?i rezolve 'mica problema', Charlie fuge ?i se îndreapta spre Londra, hotarâta sa afle ce s-a întâmplat cu veri?oara ei. 1915. La un an de la începutul Marelui Razboi, Eve Gardiner arde de nerabdare sa se alature luptei împotriva germanilor ?i prime?te aceasta ?ansa atunci când este recrutata sa lucreze ca spioana. Trimisa în Fran?a ocupata de inamic, ea se alatura fascinantei Lili, 'regina spionilor', conducatoarea unei vaste re?ele de agen?i secre?i chiar sub nasul inamicului. Treizeci de ani mai târziu, bântuita de tradarea care, în cele din urma, a destramat Re?eaua Alice, Eve î?i petrece zilele izolata în casa ei din Londra, înecându-?i amintirile în alcool. Pâna când o tânara americana da buzna pronun?ând un nume pe care Eve nu l-a mai auzit de zeci de ani ?i pornesc împreuna într-o misiune al carei scop este acela de a descoperi adevarul... indiferent care ar fi acesta.
'Re?eaua Alice aduce în prim-plan curajul trecut sub tacere al spioanelor din Primul Razboi Mondial, reu?ind sa creeze un echilibru perfect între intriga plina de for?a, detaliile istorice descrise cu minu?iozitate ?i personajele viu creionate... O fic?iune istorica desavâr?ita - palpitanta, tulburatoare, o adevarata revela?ie.' Jennifer Robson

Autoren/Hrsg.

Quinn, Kate

Leseproben

PARTEA ÎNTÂI Capitolul 1. CHARLIE Capitolul 2. EVE Capitolul 3. CHARLIE Capitolul 4. EVE PARTEA A DOUA Capitolul 5. CHARLIE Capitolul 6. EVE Capitolul 7. CHARLIE Capitolul 8. EVE Capitolul 9. CHARLIE Capitolul 10. EVE Capitolul 11. CHARLIE Capitolul 12. EVE Capitolul 13. CHARLIE Capitolul 14. EVE Capitolul 15. CHARLIE Capitolul 16. EVE PARTEA A TREIA Capitolul 17. CHARLIE Capitolul 18. EVE Capitolul 19. CHARLIE Capitolul 20. EVE Capitolul 21. CHARLIE Capitolul 22. EVE Capitolul 23. CHARLIE Capitolul 24. EVE Capitolul 25. CHARLIE Capitolul 26. EVE Capitolul 27. CHARLIE Capitolul 28. EVE Capitolul 29. CHARLIE Capitolul 30. EVE Capitolul 31. CHARLIE PARTEA A PATRA Capitolul 32. EVE Capitolul 33. CHARLIE Capitolul 34. EVE Capitolul 35. CHARLIE Capitolul 36. EVE Capitolul 37. CHARLIE Capitolul 38. EVE Capitolul 39. CHARLIE Capitolul 40. EVE Capitolul 41. CHARLIE Capitolul 42. EVE Capitolul 43. CHARLIE Capitolul 44. EVE Capitolul 45. CHARLIE Epilog Nota autoarei Mul?umiri The Alice Network Kate Quinn Copyright © 2017 Kate Quinn Toate drepturile rezervate Edi?ie publicata prin în?elegere cu William Morrow, un imprint al HarperCollins Publishers Editura Litera O.P. 53; C.P. 212, sector 4, Bucuresti, România tel:[phone]; e-mail: [e-mail] Ne puteti vizita pe www.litera.ro Re?eaua Alice Kate Quinn Copyright © 2019 Grup Media Litera pentru versiunea în limba româna Toate drepturile rezervate Editor: Vidra?cu ?i fiii Redactor: Florentina Nica Corector: Catalina Calinescu Coperta: Flori Zahiu Tehnoredactare si prepress: Ofelia Co?man Seria de fic?iune a Editurii Litera este coordonata de Cristina Vidra?cu Sturza. Descrierea CIP a Bibliotecii Na?ionale a României Quinn, Kate Re?eaua Alice / Kate Quinn; trad. din lb. engleza: Adina ?i Gabriel Ra?iu. – Bucure?ti: Litera, 2019 ISBN 978-606-33-3981-3 ISBN EPUB 978-606-33-4169-4 I. Ra?iu, Adina (trad.)II. Ra?iu, Gabriel (trad.) 821.111 Mamei mele Primul cititor, primul critic, primul fan Aceasta carte î?i este dedicata. PARTEA ÎNTÂI Capitolul 1. CHARLIE Mai 1947 Southampton Prima persoana pe care am întâlnit-o în Anglia a fost o halu­cina?ie. Am adus-o cu mine, la bordul transatlanticului care mi-a purtat, domol, fiin?a încremenita de durere de la New York la Southampton. Stateam în fa?a mamei, la masa din rachita, printre palmierii de la hotelul Dolphin, ?i ma cazneam sa nu dau aten?ie imaginii care mi se înfa?i?a dinaintea ochilor. Fata blonda de la recep?ie nu era cine credeam eu ca e. ?tiam asta. Era o simpla englezoaica care a?tepta lânga bagajele parin?ilor ei, o persoana pe care n-am mai vazut-o niciodata, de?i mintea mea se încapa?âna sa îmi spuna ca e altcineva. Am întors privirea spre cei trei tineri britanici de la masa alaturata, care nu ?tiau ce motive sa mai scorneasca, pentru a nu-i lasa bac?i? chelneri?ei. – Cinci sau zece la suta? a întrebat baiatul a carui cravata purta însemnele unei universita?i, fluturând nota de plata, spre amuzamentul amicilor sai. Eu nu las bac?i? decât daca sunt frumoase. Asta avea ni?te picioare de ziceai ca-s be?e… Le-am aruncat o privire furioasa, dar mama habar nu avea ce se petrece în jur. – Mon Dieu, ce zi rece ?i umeda pentru luna mai! ?i-a întins ?ervetul în poala: un freamat feminin de fusta învaluit în parfum de levan?ica, în mijlocul acelui munte de valize. În contrast izbitor cu mine, care aveam hainele ?ifonate ?i stateam îmbufnata. Trage umerii, chérie. De?i locuia la New York de când se casatorise cu tata, tot mai strecura câte un cuvânt fran?uzesc pe ici, pe colo. Nu mai sta coco?ata. – N-am cum sa stau coco?ata îmbracata a?a. Aveam strânsa în talie o cingatoare, ca un corset din o?el, nu pentru ca a? fi avut nevoie, caci eram slaba scândura, dar, fara ea, fusta n-ar fi aratat înfoiata. A?a ca, vrând-nevrând, trebuia sa port centura chinuitoare. Fie blestemat Dior ?i noile lui crea?ii. Mama ?inea întotdeauna mor?i? sa se îmbrace dupa ultima moda, iar stilul modern se potrivea de minune cu fizicul ei: era înalta, sub?irica în talie, avea forme voluptuoase, arata ca un tort în costumul ei de calatorie, cu fusta larga. Purtam ?i eu un costum cu volane, dar ma pierdeam în acele stofe. Anul 1947 era un co?mar pentru tinerele slabe ca mine, care nu se puteau îmbraca dupa ultima moda. În acela?i timp, anul 1947 era un co?mar pentru orice fata care prefera sa rezolve probleme de aritmetica decât sa citeasca revista Vogue, pentru orice tânara care prefera sa asculte Edith Piaf decât Artie Shaw, ?i pentru orice tânara fara barbat, dar cu un copil în pântec. Eu, Charlie St. Clair, ma încadram la toate cele trei categorii. Acesta era celalalt motiv pentru care mama insista sa îmi strâng talia cu centura. Eram însarcinata abia în trei luni, dar nu voia sa ri?te ca burta mea sa tradeze cumva faptul ca adusese pe lume o desfrânata. Am mai aruncat o privire prin curtea hotelului. Fata blonda era la locul ei, iar mintea mea tot încerca sa ma convinga ca e altcineva. Am clipit ?i am întors capul; în acel moment am vazut-o pe chelneri?a venind zâmbitoare spre noi. – Servi?i un ceai, doamna? Chiar ca avea picioare ca ni?te be?e, iar, dupa ce ne-a luat co­manda ?i a plecat, baie?ii de la masa vecina înca dezbateau daca sa-i lase bac?i? sau nu. – Cinci ?ilingi de caciula, pentru ceai. Lasa-i o moneda de doi penny… Ceaiul a sosit repede, într-un clinchet de por?elan înflorat. Mama i-a mul?umit chelneri?ei cu un surâs. – Înca pu?in lapte, te rog. C’est bon. De?i nu prea era bon. Ni?te biscui?i tari, sendvi?uri uscate ?i nici un pic de zahar. Anglia suferea în continuare de pe urma ra?ionalizarii, cu toate ca trecusera doi ani de la Ziua Victoriei, dar pâna ?i meniurile celor mai luxoase hoteluri afi?au înca pre?uri de criza, cel mult cinci ?ilingi aloca?i pentru fiecare masa zilnica principala. Urmele razboiului erau mult mai vizibile decât la New York. Prin curtea hotelului, mi?unau înca solda?i în uniforme ?i flirtau cu cameristele, iar, cu doar o ora în urma, când am coborât de pe vas, am remarcat cladirile bombardate de pe chei, ni?te guri cascate încremenite într-un rânjet ?tirb. Prima mea întâlnire cu Anglia. Din port pâna la hotel, totul parea mohorât ?i secatuit de vlaga din pricina razboiului, întreg peisajul purtând urmele ?ocului profund. Exact ca mine. Am bagat mâna în buzunarul sacoului gri ecosez ?i am atins foaia de hârtie pe care o aveam întotdeauna la mine, indiferent daca eram îmbracata în haine de strada sau în pijama. Nu ?tiam ce sa fac cu ea. Ce puteam sa fac cu ea? Habar nu aveam, dar parca atârna mai greu decât copilul pe care îl purtam în pântec. Pe acesta nu îl sim?eam deloc, nu îmi trezea nici un fel de emo?ie. Nu aveam gre?uri matinale, nu pofteam la supa de mazare cu unt...