Holt Mai presus de dorin¿a

1. Auflage 2017
ISBN: 978-606-33-2144-3
Verlag: Litera Media Group
Format: EPUB
Kopierschutz: 0 - No protection

E-Book, Romanian, 313 Seiten

Reihe: Car¿i romantice

Ea are un secret pretios pe care el e dispus sa-l pastreze... pentru un pret
?tiindu-?i familia la ananghie, Lady Olivia Hopkins se vede nevoita sa accepte planul pus la cale de mama ei vitrega si sa se marite cu Edward Paxton, conte de Salisbury. Totul este însa dat peste cap când Olivia gase?te în biblioteca acestuia o carte cu ilustra?ii erotice, care îi stârneste nu numai interesul artistic, ci si dorinta de a-si explora curiozitati pe care nici nu banuia ca le are. Surprinsa asupra faptului de chipe?ul ?i arogantul fiu ilegitim al contelui, Olivia descopera ca exista totusi un barbat a carui prezen?a îi face inima sa bata nebuneste ?i îi împinge imagina?ia pe culmi la care nici nu îndraznea sa viseze...

Lui Phillip Paxton nu-i vine sa creada ce noroc a dat peste el. Surprinzând-o pe Olivia cu acel volum scandalos în mâna, i se ofera ?ansa sa-?i umileasca tatal, pe care îl dispre?uieste pentru lasitatea de a nu-l recunoaste ca fiu. Astfel, el inten?ioneaza sa o foloseasca pe Olivia drept momeala ca sa o atraga într-o aventura presarata cu adevarate lec?ii de amor. Ceea ce începe însa ca o joaca se transforma treptat într-o rela?ie mai profunda decât simpla dorinta, iar Phillip, îndragostit în pofida voin?ei lui, este decis sa-?i apere cu orice pre? iubirea, chiar daca pentru asta trebuie sa dejoace cele mai mârsave planuri...  

Autoren/Hrsg.

Holt, Cheryl

Leseproben

Capitolul 1
Salisbury, Anglia, 1813 Lady Olivia Hopkins se întinse pâna la raftul de biblioteca de deasupra capului ei ?i trase de cartea grea pe care era hotarâta sa o citeasca. Aceasta de desprinse cu un ?uierat, ca ?i cum nu ar mai fi fost mi?cata de la locul ei de mul?i ani. Volumul masiv cazu spre ea ?i de-abia reu?i sa îl prinda înainte sa se izbeasca de podea cu un bubuit asurzitor. Strângând cartea la piept, o cara pâna la o masa din apropiere ?i o puse jos. Coperta era de un ro?u aprins, iar titlul – Un deliciu pentru sim?uri – era imprimat cu litere aurii, sofisticate, ce sugerau ceva antic. O deschise cu grija, legaturile ei pârâind de veche ce era, ?i un miros de praf ?i mucegai îi asalta nasul. Se a?eza în scaunul confortabil ?i dadu prima pagina, dar o ?oca ceea ce vazu. Pali ?i ridica din sprâncene. ? Vai de mine, murmura ea în încaperea goala. Arunca o privire circumspecta în jur, a?teptându-se sa dea cu ochii de unul dintre servitorii lordului Salisbury sau de mama ei vitrega, Margaret, sarind din spatele draperiilor de catifea ?i mustrând-o pentru curiozitatea ei nocturna. Î?i petrecuse ultima ora studiind operele mae?trilor italieni ?i se a?teptase sa gaseasca tot a?a ceva, dar aici nu mai avea de-a face cu referin?e educative sau cu un volum plictisitor, dar de valoare savanta, pe care sa îl poata cara în dormitorul ei ca remediu pentru insomnie. Înaintea ochilor ei, zeci de sirene împânzeau peisajul oceanic, lenevind pe ?armul stâncos. În mod tulburator, sirenele semanau cu ea – erau zvelte, cu ochi alba?tri ?i par blond. Erau senine, radiind de mul?umire, cu pletele de culoarea inului revarsându-se într-o mare de azur, cu picioarele solzoase, terminate cu înotatoare, atârnând în apa înspumata. Mai vazuse ?i altadata picturi cu sirene, dar ilustra?iile fusesera discrete, iar trupurile pozi?ionate astfel încât sa ascunda acele par?i pe care privitorul nu ar fi trebuit sa le vada. Prin contrast, acestea erau… erau… Nu putea descrie cum anume erau. Creaturile mitice erau expuse astfel încât sa ?ocheze. Posturile lor erau provocatoare, partea de sus a torsurilor era expusa, rotunjimile lor anatomice, desenate cu precizie. Artistul anonim fusese fascinat în special de sânii femeilor, caci fiecare pereche fusese trasata cu drag ?i meticulozitate, pentru a ob?ine un efect maxim. Artistul fusese intrigat, captivat de imaginea îndraznea?a ?i dornic sa transmita ?i celorlal?i propria lui încântare. Ceea ce reu?ise. Cu mare succes. Erau sâni mari ?i sâni mici, rotunji?i, ridica?i, pla?i, ascu?i?i ?i voluptuo?i. Imaginea reda toate marimile, formele ?i contururile posibile. Vârfurile erau pictate în diverse nuan?e de trandafiriu ?i culoarea piersicii, cu câte un sfârc rigid ie?ind în eviden?a din mijlocul fiecaruia. În cei douazeci ?i trei de ani de via?a ai ei, Olivia nu mai vazuse niciodata sânii unei femei ?i, de?i se stradui sa î?i aminteasca, nu era sigura daca î?i vazuse vreodata propriii sâni, ceea ce cu siguran?a ar fi trebuit sa se întâmple. Era ?i ea o artista desavâr?ita, dar, cu toata sinceritatea, ?tia prea pu?ine despre formele corpului omenesc. Explorarile de natura estetica ar fi trebuit sa o motiveze sa deprinda ?i aspectele intime, dar nu se pusese problema ca ea – fiica modesta ?i cuminte a unui raposat conte – sa poata angaja un model care sa îi pozeze în pielea goala, ?i nici ea nu era defel genul care sa poata sta în fa?a oglinzii ?i sa se studieze din cap pâna în picioare; prin urmare nu î?i daduse seama pâna atunci ca sânul putea fi atât de fascinant, atât de tentant. Nu î?i putea dezlipi ochii de la ei. De?i ?i-ar fi dorit sa fie dezgustata sau consternata, nu era ?i, cu toate ca î?i propuse, cu toata sinceritatea, sa înceteze sa mai studieze îndrazne?ul ansamblu de portrete, era prea vrajita. Î?i porunci cu severitate sa închida cartea, dar nu reu?i sa îndeplineasca porunca. Urmari cu un deget fantasticele umflaturi de carne, iar gestul avu un efect bizar ?i dramatic asupra propriului ei corp. Sânii i se marira ?i îi devenira durero?i, iar sfârcurile i se ?uguiara, împingându-se în materialul cama?ii de noapte ?i facând-o sa con?tientizeze existen?a lor într-o maniera cu totul noua. Distrasa, î?i prinse în palma una dintre movili?ele de carne, cântarindu-i masa generoasa ?i marimea. Din întâmplare, degetul mare îi trecu pentru o clipa peste vârful rigid, iar gestul stârni un ?ir de senza?ii exotice, aproape dureroase. Sim?indu-se ca arsa, î?i lasa mâna sa cada de pe sân ?i î?i abatu privirea. Obrajii i se încinsera de ru?ine. Cum putea un obiect atât de inofensiv precum o carte sa fie înzestrat cu o asemenea for?a stimulatoare? De unde atâta putere în ceva atât de simplu precum o pictura? De ce î?i permisese sa aiba acea reac?ie? Tânjind dupa un ragaz care sa îi redea lin?tea, dadu pagina. Urmatoarea imagine era ?i mai rea – sau mai buna, în func?ie de perspectiva privitorului –, ?i cu mult mai tulburatoare decât prima. O singura sirena statea întinsa pe o piatra mare, înconjurata de apele furtunoase ale marii, cu picioarele terminate în înotatoare suspendate în apa. ?i ea era expusa în toata splendoarea, aratându-?i sânii plini ?i frumos rotunji?i. Lânga ea se afla un barbat. Un barbat foarte chipe? ?i foarte muritor, cu parul ?i ochii de culoare închisa. Parea sa fie un marinar, cu cama?a ?i pantalonii largi fluturându-i. Pantalonii erau rup?i în dreptul genunchilor, ca ?i cum ar fi trecut printr-un naufragiu ?i ar fi fost luat de ape. Era întins în spatele sirenei, iar ea statea în bra?ele lui, cu fundul cuibarit între coapsele lui musculoase. Mâinile lui erau încle?tate pe sânii ei, degetele lui strângându-i sfârcurile. Cu o expresie de fericire fa?i?a, avea privirea îndreptata spre cerul ce promitea furtuna. Spectacolul trezi în Olivia un fior neobi?nuit ?i primitiv. Nu ?tiuse ca un barbat putea sa îi faca a?a ceva unei femei, iar femeii sa îi placa. În?elese instinctiv ca era genul de îmbra?i?are de care s-ar fi bucurat un cuplu în patul conjugal, unde se petrecea ceva atât de obscur ?i de confuz, încât o fecioara – a?a cum era ea – nici macar nu îndraznea sa aduca în discu?ie în fa?a altora, nu îndraznea sa exploreze în gând, nici sa pomeneasca în gura mare. Informa?ia o înspaimânta ?i o deruta atât de mult, încât nu se sim?i în stare sa o analizeze, a?a ca dadu grabita paginile mai departe, privind doar în treacat picturile. Cartea cuprindea ilustra?ii cu sute de animale legendare ?i cele mai multe dintre ele erau femei. Nimfe ce se zbenguiau într-o cascada, elfi ce dansau în fa?a unui foc, zâne ce presarau pulberea lor magica. Toate erau rapitoare, ispititoare, facându-te sa î?i dore?ti sa zabove?ti cu privirea asupra lor pentru a le examina, a visa ?i a-?i hrani fanteziile. Barbatul cel misterios aparea frecvent în mijlocul banchetului, iar femeile fictive îl adorau, pe el ?i masculinitatea fa?i?a pe care o aducea în aventurile lor feminine. Femeile îl atingeau cu mâinile ?i cu gura, dar gesturile în sine erau ascunse, natura purtarii lor fiind prea naucitoare pentru a fi dezvaluita. Daca se casatorea cu Edward Paxton, conte de Salisbury, acesta era tipul de activitate pe care o sa ?i-o doreasca el? În cazul în care devenea, în cele din urma, mireasa lui, ce altceva mai avea de înva?at? Ce alte purtari bizare ?i intime ar fi putut el sa solicite? Astfel de lucruri se petreceau între femei ?i barba?i? A?a ceva facea contele? Daca decidea sa o ia de so?ie, o sa-i ceara asemenea acte desfrânate? Nu va reu?i niciodata sa se relaxeze suficient în prezen?a lui cât sa se poata dezbraca de toate hainele, pentru a zburda goala. Dar daca se dovedea obligatoriu? Daca îi solicita cu regularitate astfel de purtari depravate? Putea sa mearga pâna la capat cu decizia de a se casatori cu el? Cum ar fi putut sa nu o faca? Din senin, o umbra aluneca peste pagina, iar ea se încrunta, nereu?ind sa în?eleaga, confuza cum era, ce însemna acea umbra. ? Ce alegere interesanta pentru o lectura nocturna, rosti o voce masculina chiar de lânga ea. Una dintre favoritele mele, de altfel. Olivia încremeni. Un barbat se strecurase înauntru fara ca ea sa îl auda! Iar ea era cu parul despletit ?i periat pe spate, îmbracata într-o cama?a de noapte diafana ?i cu un halat pe deasupra. Picioarele îi erau goale, nu avea nici macar papuci care sa i le acopere. Toata lumea se culcase. Daca ar fi crezut altceva, nu ar fi coborât în biblioteca. Cine i se alaturase? Daca era contele, o sa moara de ru?ine! Daca nu era contele, nu putea fi decât o persoana apropiata lui. Nimeni altcineva nu ar fi ratacit pe holuri la o ora atât de târzie. Cum ar fi putut sa-i explice exact ce cauta acolo, stând singura ?i studiind fascinata desene obscene? Vai! Dar daca î?i compromisese ?ansele în fa?a contelui chiar înainte de debutul vizitei? Margaret ar fi fost în...