E-Book, Romanian, 275 Seiten
Reihe: Car¿i romantice
Quick Un înger pazitor
1. Auflage 2017
ISBN: 978-606-33-1799-6
Verlag: Litera Media Group
Format: EPUB
Kopierschutz: 0 - No protection
E-Book, Romanian, 275 Seiten
Reihe: Car¿i romantice
ISBN: 978-606-33-1799-6
Verlag: Litera Media Group
Format: EPUB
Kopierschutz: 0 - No protection
În urma cu treisprezece ani, Lucy Sheridan a trecut printr-o experien?a bizara: abia ajunsese la cea mai grozava petrecere din Summer River, ora?elul unde î?i petrecea vacan?a, ca Mason Fletcher, un baiat mai mare ca ea, dar mult mai matur, a obligat-o sa se întoarca acasa. A doua zi, matu?a ei a condus-o la aeroport, interzicându-i sa o mai viziteze.
Acum, dupa ce matu?a ei ?i-a pierdut via?a într-un accident de ma?ina, Lucy afla ca în noaptea aceea Mason a salvat-o de la o soarta crunta. Pe de alta parte, organizatorul petrecerii fadidice, Tristan Brinker, a disparut, iar corpul nu i-a fost gasit.
Multe s-au schimbat în to?i anii ace?tia. Lucy a devenit experta în genealogie juridca, iar Mason a înfiin?at o firma specializata în solu?ionarea crimelor clasate cu autor necunoscut. Regasirea celor doi este marcata de o înlan?uire rapida a evenimentelor, de la gasirea unui cadavru în ?emineul a acutizarea luptei pentru puture în sânul familie Colfax, cea mai bogata din zona. Lucy se treze?te amenin?ata din toate par?ile, astfel ca Mason va trebui sa joace înca o data rolul de înger pazitor.
Amanda Quick are în palmares numeroase premii literare, car?ile sale vânzându-se pâna în prezent în peste 35 de milioane de exemplare!
Autoren/Hrsg.
Weitere Infos & Material
capitolul 1
? Cine te-a facut îngerul meu pazitor? întreba Lucy Sheridan. Era ofticata; foarte, foarte ofticata. Dar, în acela?i timp, emo?ionata. Se afla singura cu Mason Fletcher în ma?ina, pe un drum îngust, în lumina lunii. Ar fi trebuit sa fie cea mai romantica noapte din via?a ei – genul de lucruri din care sunt zamislite visurile adolescen?ilor. Mason stricase însa totul amenin?ând-o ca pe un copil pe care nu-l duce capul sa se adaposteasca de ploaie. Se cufunda adânc în scaunul din dreapta al camionetei, cu un picior sprijinit de bord ?i cu mâinile strâns încruci?ate la piept. ? Nu mai sunt îngerul pazitor al cuiva, zise Mason fara sa-?i ia ochii de la drum. Î?i fac un serviciu în seara asta. ? Fie ca-mi place, fie ca nu. Ar trebui sa fiu recunoscatoare? ? Mica petrecere a lui Brinker n-o sa se sfâr?easca bine. Pileala, droguri ?i o mul?ime de pu?ti minori. Nu vrei sa fii acolo când dau buzna poli?aii. Siguran?a lui calma, ca de ghea?a, era de-a dreptul enervanta. Nimeni nu i-ar fi dat nouasprezece ani, doar cu trei ani mai mare decât ea, î?i zise. Realita?ile vie?ii de adolescent faceau ca asta sa fie, desigur, o prapastie de netrecut. Dupa cum ar fi spus matu?a Sara, pentru el nu era decât o minora din cauza careia risca sa ajunga la pu?carie daca mergea prea departe. Dar era mai rau de atât. Mason nu avea numai nouasprezece ani, ci avea nouasprezece ani ?i mergea spre treizeci. Potrivit matu?ii Sara, ochii lui erau cei ai unui suflet batrân. Bine, Sara obi?nuia sa descrie oamenii în moduri ciudate. Ea ?i partenera ei de afaceri, Mary, erau pasionate de chestii precum medita?ia, iluminarea ?i trairea clipei. Totu?i, în vorbele Sarei referitoare la Mason exista un sâmbure de adevar, se gândi Lucy. El era deja barbat a?a cum nici unul dintre baie?ii de la petrecere nu avea sa fie vreodata. Îi facea pe to?i sa para elevi de ?coala generala. Mason începea sa i se para mai adult decât oricare dintre adul?ii pe care îi cuno?tea, inclusiv parin?ii ei. Când ace?tia se despar?isera, cu trei ani în urma, toata lumea îi felicitase pentru divor?ul civilizat. Dar nici una dintre cuno?tin?ele lor nu ?tia ce traise Lucy, o pu?toaica de treisprezece ani care se ascundea în camera ei în timp ce a?a-zi?ii adul?i se certau folosind grenade verbale încarcate cu acuza?ii ?i replici pline de sarcasm. Daca divor?ul care urmase trebuia sa fie un exemplu de comportament civilizat, cuvântul „civilizat“ avea nevoie de o noua defini?ie. Mason, pe de alta parte, parea un adult în toata puterea cuvântului, poate chiar la modul exagerat. În urma cu doi ani se mutase în Summer River împreuna cu unchiul sau ?i cu fratele mai mic. Mason lucra cu norma întreaga la un magazin de bricolaj ?i, în plus, muncea la renovarea unei case vechi. În vara aceea se ocupa singur de cre?terea fratelui sau, pentru ca unchiul lui era plecat pe front. Un lucru era al naibii de clar: Mason lua via?a Foarte în Serios. Lucy se întreba ce facea el ca sa se distreze, presupunând ca în?elegea acest concept. Ba chiar conducea ca un adult, sau cel pu?in a?a cum ar fi trebuit sa conduca un adult, î?i spuse ea morocanoasa. Felul în care se purta cu camioneta învechita a unchiului era elocvent. Schimba vitezele cu mi?cari line, competente, nu accelera brusc pe por?iunile drepte de drum, nu aborda curbele prea rapid ?i nu depa?ea viteza legala nici în ruptul capului. Ar fi trebuit sa fie plictisitor, dar nu era. O facea sa se simta pur ?i simplu în mâini sigure. ? Nu aveam nevoie sa ma salvezi, îi spuse. Pot sa am grija de mine. Minunat. Acum chiar ca suna ca o pu?toaica. ? Erai depa?ita în seara asta. ? Hai, lasa-ma! Eram OK. Chiar daca vin poli?aii la ferma Harper, ?tim amândoi ca nimeni nu va fi arestat. ?eriful Hobbs n-o sa-i bage la pu?carie pe Tristan Brinker ?i Quinn Colfax. Am auzit-o pe matu?a Sara zicând ca ?eriful n-ar face nimic care sa-i supere pe ta?ii lor. ? Mda, unchiul meu zice ca Brinker ?i Colfax au tot consiliul ora?enesc, inclusiv ?eriful, la degetul mic. Dar asta nu înseamna ca Hobbs n-o sa-i aga?e pe câ?iva dintre pu?tii din seara asta doar ca sa arate ca-?i face treaba. ? ?i ce daca? O sa le dea un avertisment, atâta tot. În cel mai rau caz, Hobbs ar fi chemat-o pe matu?a mea sa ma ia ?i sa ma duca acasa. ? Tu chiar crezi ca asta e cel mai rau caz? ? Sigur. Îi venea sa scrâ?neasca din din?i. ? Ai încredere în mine, Lucy, spuse el. Nu aveai ce cauta la petrecerea lui Brinker. ? Î?i dai seama probabil ca mâine-diminea?a to?i cei care se distreaza acum la ferma o sa râda de mine pe la spate. Mason nu raspunse. În lumina becurilor din bord, barbia lui arata ca ?i cum ar fi fost sculptata în piatra. Pentru prima oara, Lucy sim?i un impuls de curiozitate. ? Îmi ascunzi ceva, nu-i a?a? ? Las-o balta, mormai el. ? De parca a? mai putea s-o fac acum. De unde-ai ?tiut ca eram la petrecerea lui Brinker în seara asta? ? Are vreo importan?a? ? Da. Are. ? Am auzit zvonuri ca ai putea fi acolo. Am sunat-o pe matu?a ta. Nu era acasa. ? E cu Mary la San Francisco, la un târg de antichita?i. Am lasat un mesaj în casu?a vocala a matu?ii mele, daca trebuie neaparat sa ?tii. Mason ignora remarca. ? Când am aflat ca matu?a ta e plecata, am decis sa trec prin parc sa vad daca e?ti acolo. M-am gândit ca ?i-e destul de greu. ? Pentru ca eu nu sunt unul dintre copiii de ?tabi? ? E?ti prea mica sa stai prin preajma lui Brinker ?i a lui Colfax. ? Jillian Benson e doar cu un an mai mare decât mine. ?i, te rog, las-o mai încet cu morala! N-o sa sar în prapastie doar pentru ca to?i prietenii mei fac asta. ? Jillian nu-i prietena ta. ? Întâmplator, ea e cea care m-a invitat. ? Da? facu Mason pe un ton gânditor. I-auzi, ce interesant... ? M-a sunat mai devreme ?i mi-a zis ca se duce la petrecerea lui Brinker, dupa care m-a întrebat daca vreau sa vin ?i eu. Nu e ca ?i cum ai avea prea multe de facut în ora?ul asta. ? A?a ca ai profitat de ocazie. ? Nici chiar a?a. La început am zis nu. Sunt aici doar în vacan?a de vara. Nu cunosc decât câ?iva pu?ti din zona. Ea mi-a zis ca ar fi un prilej bun sa-mi fac noi cuno?tin?e. I-am spus ca n-am ma?ina. S-a oferit sa ma ia de acasa. ? Foarte frumos din partea ei, nu? comenta Mason. ? Unde vrei sa ajungi? ? Ai baut ceva înainte sa apar eu acolo? ? Doar ni?te apa din sticla pe care-am adus-o cu mine. ?i, apropo, nu-?i datorez nici o explica?ie. ? Nu ai baut nimic din sticlele alea fara eticheta care erau în lada cu ghea?a? ? Era un fel de energizant, mi-a zis Jillian. Brinker are un stoc serios la toate petrecerile de la ferma. Se pare ca are ceva special. ? Dar n-ai baut, nu? ? N-aveam chef sa ma îmbat sau sa ma ame?esc, da? N-avea nici o inten?ie s-o recunoasca, însa ideea de a consuma bautura aceea cu o nuan?a bizara o speriase de moarte. Adevarul trist era ca î?i daduse seama cu mult înainte sa ajunga Mason ca noaptea era sortita e?ecului. Nu era facuta sa traiasca periculos, sa for?eze nota sau sa mearga pe marginea prapastiei. Toata lumea o considera o fata responsabila, cu capul pe umeri, nu genul care intra în bucluc. Dar asta era doar un fel de-a spune ca era plictisitoare ?i mult prea precauta. Parca fusese blestemata sa ramâna pentru totdeauna în afara unei sere invizibile ?i sa priveasca de acolo oamenii care îndrazneau sa-?i asume riscuri ?i sa-?i traiasca via?a cu adevarat. ? De ce sa te duci la cheful lui Brinker daca n-ai vrea sa se îmbe?i sau sa te droghezi? o întreba Mason. Ea se foi ?i se lasa ?i mai adânc în scaun. ? Voiam doar sa dansez. Sa ma distrez pu?in. Da-ma în judecata! ? Dar nu dansai când am ajuns acolo. ? Pentru ca n-am fost invitata, ofta ea. În sfâr?it, am ajuns la una dintre celebrele petreceri date de Brinker, dar s-a dovedit ca nimeni nu voia sa fie cu mine. Ai avut dreptate, m-am bagat unde nu-mi fierbea oala, m-am amestecat cu cine nu trebuia, bla, bla, bla, ?i am fost a naibii de norocoasa c-ai aparut. Mul?umit? Mason, concentrat sa vireze pe aleea lunga ?i îngusta care ducea prin livada la casa confortabila a Sarei, nu raspunse. Luminile erau aprinse înauntru. O duba veche, inscrip?ionata cu Summer River Antiques, era parcata pe locul ei obi?nuit, în fa?a. ? Se pare ca matu?a ta este acasa, zise el oprind motorul. ? A venit mai devreme. Lucy î?i desfacu centura de siguran?a ?i deschise u?a. De obicei, ea ?i Mary nu se întorc din calatoriile de cumparaturi mai devreme de miezul nop?ii. ? Asta e bine, murmura el în timp ce studia u?a de la intrare. Lucy dadu sa coboare din ma?ina, dar se opri. ? Ce-i bine? ? N-o sa fii singura în noaptea asta. ...




